de DODO NIȚĂ
III. Perioada postcomunistă
După schimbarea de regim din decembrie 1989 s-a înregistrat o adevărată explozie de publicaţii de benzi desenate. Dar aşa cum au apărut, aşa au şi dispărut, rezistând pe piaţă doar vreme de câteva numere.
Libertatea de exprimare se va manifesta prin abordarea a numeroase noi genuri ale BD : de la banda desenată creştină la cea erotică şi chiar pornografică, de la BD samurai la cea politi-comică etc.
Din păcate, vor apărea din ce în ce mai puţine benzi desenate istorice. Acest lucru se întâmplă deoarece, pe de o parte, scenariştii nu mai sunt interesaţi de acest subiect, iar pe de altă parte noua generaţie de desenatori nu mai abordează genul realist, mult mai dificil decât cel comic-caricatural. În plus o bandă desenată istorică necesită o documentaţie bogată şi mai ales mult timp de realizare.
Totuşi, după anul 2010, atât revista Mekki din Cluj, cât şi Cutezătorii din Ploieşti, publică scurte episoade din istoria României, desenate realist, cu mult talent, de Andrei Moldovan, respectiv Puiu Manu.
Serialul din Cutezătorii poartă numele generic de Istoria este cea mai frumoasă poveste… în benzi desenate, şi are scenariul scris de profesorul Marius Leştaru. Sunt abordate subiecte şi personaje mai puţin cunoscute, dar nu mai puţin importante, din istoria ţării noastre.
Au apărut şi câteva albume BD istorice.
Astfel, în anul 2009, editura Nemira a publicat albumul Misiunea Berthelot (subintitulat „România în Primul Război Mondial 1916-1919”). Acesta este unul didactic, povestind pe înţelesul copiilor premizele, desfăşurarea şi deznodământul Primului Război Mondial în România şi rolul fundamental pe care l-a avut în această perioadă generalul Henri Berthelot, comandantul misiunii militare franceze pe lângă armata română. Această lucrare este prima din istoria BD româneşti care, abordând subiectul Primului Război Mondial, subliniază meritele primului ministru din epocă, Ion Brătianu şi pe cele ale Reginei Maria („Regina-soldat”) şi tot prima în care apare regele Ferdinand ca personaj. Albumul BD a fost desenat de francezul Alain Lesbats după un scenariu scris de jurnalista Marcela Feraru.
Albumul Misiunea Berthelot a apărut concomitent şi în limba franceză, sub egida Ministerului Apărării din Franţa.
În 2010 Vali Ivan publică albumul Iancu Jianu. Pentru prima oară autorul abordează desenul realist şi o face alegând o tematică dificilă: haiducia. De menţionat că banda desenată respectivă a apărut iniţial, cu un an înainte, în paginile ediţiei de week-end a cotidianului Jurnalul Naţional.
În 2013 editura HAC!BD a lansat unul dintre cele mai important albume BD istorice de după 1989 şi cu siguranţă, unul dintre cele mai frumoase din perioada post-decembristă: Ioniţă Tunsu, un haiduc de Bucureşti, desenat de Puiu Manu după un scenariu de Marius Leştaru,
În 2014 s-au comemorat 300 de ani de la „moartea de martir” a lui Constantin Brâncoveanu. S-a vorbit destul de mult despre acest lucru, în cadrul a diverse colocvii şi reuniuni, dar şi la televizor. Aşa încât editura Carminis din Piteşti, o editură mică, specializată în bibliografia şcolară, dar cu o vechime de 20 de ani, a publicat mini-albumul de benzi desenate Cei trei viteji şi Constantin Brâncoveanu. El spune povestea a trei fraţi viteji, Pârvu, Radu şi Dan, care se pun în slujba celebrului domnitor al vremii. Acesta îi trimite prin Ţara Românească, pentru a găsi şi a apăra …comorile sale.
Scenariul mini-albumului este semnat de Petru Demetru Popescu, un nume bine cunoscut cititorilor revistelor Luminiţa, Universul Copiilor, Bucuria Copiilor, Licurici etc, la sfârşitul anilor 80 şi începutul anilor 90. Născut în 1929, P.D. Popescu a fost profesor de istorie, geografie, limba română dar şi un neobosit animator pedagogic. În 1985 a publicat romanul eseu Trimisul lui Brâncoveanu.
Albumul este desenat şi colorat corect, pe calculator, de către Giorgian Gînguţ, absolvent al Universităţii de Vest din Timişoara, ilustrator şi tehnoredactor a numeroase alte cărţi editate de Carminis.
Tot în 2014 au mai apărut alte două albume BD care abordează tema Primului Război Mondial (marcând în felul acesta centenarul debutului marii conflagraţii).
Autorii primului dintre ele, În trecătoare (volumul I dintr-o serie intitulată generic „Cei de dincolo”), deja rodatul tandem Alex Talambă (desene) & George Drăgan (scenariu), invită cititorii la o nouă incursiune în universul lor fantastic, de această dată pentru a se interoga asupra vieţii şi a morţii şi mai ales asupra… trecătoarei dintre ele.
Acţiunea romanului grafic demarează într-o… trecătoare a Munţilor Carpaţi, în anul de graţie 1916, când armata română se retrage din Transilvania.
Cel de-al doilea album se intitulează Bărăgan 1917 şi a apărut la iniţiativa lui Aurel Filon, un pasionat al istoriei recente a României. Acest album abordează un subiect absolut fabulos, complet inedit, cel al unui lagăr german din Bărăgan, unde au fost închişi soldaţii nord-africani din armata franceză, în timpul Primului Război Mondial. Scenariul a fost conceput pe baza unui bogat fond documentar: sute de fotografii realizate de Constantin Acsinte şi studiile antropologului german Leo Frobenius care, de altfel, apar şi ca personaje ale benzii desenate. Albumul a fost desenat de Robert Obert şi Diana Necşulescu, după un scenariu scris de Felix Ţele şi a fost prefaţat de istoricul Adrian Cioroianu.
De notat şi faptul că, după 1989, Asociaţia Bedefililor din România a reeditat, sub formă de album, în colaborare cu diverse edituri, mai multe benzi desenate istorice apărute în perioada socialismului în revista Cutezătorii : Columnă în milenii, scenariu Vasile Mănuceanu, desene Vintilă şi Viorica Mihăescu, 2014; Baladă Eroică, scenariu Octav Pancu-Iaşi, desene Puiu Manu, 2015; Miu-Al-Florilor, scenariu Alexandru Mitru şi Aurel Tita, desene Ioan Deak-Cluj şi Albin Stănescu, 2017.
În anul 2018, Nicolae Pepene, cunoscut şi apreciat manager cultural din Braşov, observând în mod just că genul BD istoric nu mai este aproape deloc practicat în România, hotărăşte să organizeze un salon al Benzii Desenate Istorice Româneşti.
În editorialul catalogului editat cu acea ocazie, domnia sa notează : «Aflat la prima ediţie chiar în anul Centenarului României, Salonul BD Braşov 2018 şi-a propus să provoace artiştii de bandă desenată la (re)descoperirea istoriei recente şi, cu ajutorul lucrărilor lor, să demonstreze publicului, aşa cum a afirmat deja maestrul Puiu Manu, că istoria e cea mai frumoasă poveste [în benzi desenate]».
Cu sprijinul unor premii consistente, Nicolae Pepene a reuşit performanţa să-i convingă pe autorii BD români, consacraţi sau debutanţi, să se concentreze pe realizarea unor benzi desenate istorice şi să abordeze subiecte niciodată tratate până acum.
În cadrul salonului, devenit de anul următor festival, sunt prezentate impresionante expoziţii out-door, unele dintre ele itinerante şi în Bucureşti.
În fine, Nicolae Pepene, reunind mai multe instituţii cum ar fi Muzeul Judeţean de Istorie din Braşov, Biblioteca Judeţeana ,,George Bariţiu” Braşov, revista Astra etc şi-a propus să editeze şi o colecţie de albume BD istorice semnate de autori români.
Astfel, în 2017, a publicat albumul Braşov, 1987 – doi ani prea devreme, scenariu şi desene de Mihai Grăjdeanu. Doi ani mai târziu a editat albumul Istoria e cea mai frumoasă poveste în benzi desenate, scenariu Marius Leştaru, desene Puiu Manu, precum şi albumul colectiv Istorii din `89, primul din România care abordează evenimentele din decembrie 1989.
Acesta din urmă reprezintă o adevărată premieră, nu doar în România ci şi în Europa, deoarece are nu mai puţin 212 pagini, cuprinzând povestirile grafice ale 39 de autori.
Festivalul a creat o adevărată emulaţie în rândul autorilor, aşa încât în anul 2021 au fost publicate trei albume BD istorice, toate semnate de autori participanţi şi chiar câştigători ai concursului organizat la Braşov: Povestiri din trecut, de Şerban Andreescu; Poveşti cu voievozi, Daniel Danil; Nemuritorii, de Adrian Cocoş.
Benzi desenate istorice apar în prezent şi în revistele Historia, Astra şi Amintiri din Copilărie.